După alegeri, vine nota de plată, iar Bruxelles-ul nu mai are răbdare. Urmează restructurări la bugetari, dar și înghețarea salariilor și pensiilor
România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, iar măsurile necesare pentru redresarea situației vor începe să fie aplicate imediat după alegeri. Cu un deficit estimat la 8% din PIB până la finalul anului, Guvernul a fost nevoit să ceară o păsuire la Bruxelles, dar semnalele din partea oficialilor europeni sunt clare: măsurile de austeritate nu mai pot fi amânate. Acestea includ restructurări în sectorul public, înghețarea salariilor și pensiilor, dar și măsuri drastice de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor.
Creșterea salariului minim și nemulțumirile sindicatelor
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim pe economie va crește de la 3.700 de lei la 4.050 de lei brut, ceea ce va aduce un venit net de 2.600 de lei pentru peste 800.000 de angajați. Deși această majorare are scopul de a îmbunătăți nivelul de trai și de a aduce salariul minim mai aproape de 50% din salariul mediu, sindicatele consideră că măsura este insuficientă. Liviu Apostoiu, prim-vicepreședinte Cartel Alfa, a subliniat că salariul minim ar trebui să ajungă la 3.900 de lei net pentru a asigura un trai decent.
Pe de altă parte, patronatele și IMM-urile nu privesc cu ochi buni această majorare, argumentând că povara financiară asupra micilor afaceri este prea mare. Sterică Fudulea, reprezentant al Consiliului Național al IMM-urilor, a declarat că aceasta este a doua creștere într-un interval de doar șase luni și că va afecta semnificativ capacitatea antreprenorilor mici de a-și menține afacerile pe linia de plutire.
Deficitul bugetar în creștere și măsurile de austeritate
Cu un deficit fiscal alimentat atât de creșterile salariale, cât și de costurile suplimentare la bunuri și servicii, Guvernul este sub presiunea Bruxelles-ului de a lua măsuri rapide. Premierul Marcel Ciolacu a explicat că România are nevoie de o perioadă de 7 ani pentru a face investiții masive în economie, dar și că numai o treime din deficitul actual este generat de aceste investiții. Restul, potrivit experților economici, provine din majorările salariale și din cheltuieli administrative.
În acest context, Comisia Europeană a cerut reforme structurale care să permită României să reducă cheltuielile bugetare. În fața acestor presiuni, Guvernul pregătește un plan care include restructurarea companiilor de stat și reducerea cheltuielilor în administrația publică. De asemenea, taxele pe proprietate urmează să fie triplate, iar facilitățile fiscale vor fi eliminate, în efortul de a aduce bugetul în echilibru.
Înghețarea salariilor și pensiilor, un scenariu inevitabil?
În fața unui deficit bugetar în continuă creștere și a datoriei publice care riscă să depășească 60% din PIB, Guvernul ar putea fi obligat să înghețe salariile și pensiile. Deși oficialii guvernamentali nu au confirmat încă aceste măsuri, surse din interiorul Guvernului sugerează că acestea sunt inevitabile pentru a respecta legislația europeană privind disciplina fiscală.
Pe lângă înghețarea veniturilor, în sectorul bugetar se preconizează și concedieri masive. Reducerea numărului de angajați din administrația publică este văzută ca o soluție esențială pentru diminuarea cheltuielilor, dar măsura va fi extrem de nepopulară în rândul funcționarilor publici.
După alegeri, urmează măsuri dure
După alegerile din acest an, Guvernul va fi nevoit să adopte măsuri nepopulare pentru a reduce deficitul și pentru a îndeplini cerințele Bruxelles-ului. Înghețarea salariilor și pensiilor, restructurările în sectorul public și eliminarea facilităților fiscale sunt doar câteva dintre măsurile care vor afecta profund atât angajații din sectorul public, cât și cetățenii de rând. Deși aceste măsuri sunt necesare pentru redresarea economiei, ele vor avea un impact direct asupra nivelului de trai al românilor, iar nota de plată a acestor decizii va fi resimțită în anii următori.